.........

E toamnǎ , şi-o vreme mult prea schimbǎtoare.  Soare promiţǎtor şi vȃnt furios - nefastǎ combinaţie.

Copacii se ȋmbracǎ pe dos, renunţǎ la frunze iar pamȃntul e acoperit de covoare de culoare.Totul ȋn jur dǎ semne de schimbare , pȃnǎ şi mirosul e de toamnǎ tȃrzie.

Uneori şi eu, ma ȋmbrac pe dos ….cu visele, semn cǎ vremea ȋn mine se schimbǎ.    

Amestec în mine prea multe lucruri, prea multe vise, prea multe din toate, fără rost. Şi mǎ trezesc farǎ sǎ vreau ȋn furtunǎ. Prea multe furtuni mi-au trecut prin suflet,şi… nici mǎcar nu era toamnǎ…

Acum am şters un vis uitat cândva pe geană, de teama unei furtuni. Şi pe lȃngǎ el, multe altele. 

E timpul sǎ pǎşim mai departe ȋn cǎutare de noi sensuri fǎrǎ sǎ ne cufundǎm cu sufletul ȋn imposibil.